Lumina

Lumină sfântă

Ce poezia mi-o cântă

Nu pleca!

Mai ia un ceai în viața mea

Și-nvață-mă să plâng

Și spune-mi cum să strâng

Creația ta cea sfântă

Acum sunt pe sfârșit

Pe sfârșitul rimei mele

Vorbesc ca un scrântit

Mi-e dor de stele!

Mi-e dor de cuvinte

Aprinzând trăiri sfinte

Și inima bucurând-o

Iar iubirea aruncând-o

De ce-ați plecat

„De ce”-uri creeatoare

Ce-mi pavează drumul

Spre trăiri nemuritoare

Mi-e dor să pot spune ce simt

Să nimic…